Scris de Elisa Ganea Actualizat la 9 septembrie 2026

Tranziția juridică în România

Ghid pentru justiție fără bariere — de Elisa Ganea

Disclaimer

Acest ghid este unul general și nu poate acoperi toate situațiile specifice unor cazuri individuale. Neexistând legi clare, decizia depinde de bunăvoința judecătorului și există o posibilitate mică, dar nu zero, ca ea să fie negativă chiar dacă dosarul este alcătuit corespunzător și cu dovezi solide. În acel caz este necesar apelul. Dacă nu ataci o decizie negativă, ea rămâne definitivă și există riscul ca procesul să nu mai poată fi reluat în viitor. Cele mai multe cazuri de succes au fost în București și în alte orașe mari, dar procesul se poate desfășura oriunde în țară, judecându-se acolo unde ai domiciliul.

În cazul în care apare o situație ce nu este acoperită de ghid, recomand apelarea la un expert. Pentru a găsi un avocat care se ocupă de tranziția juridică, poți lua legătura cu asociațiile LGBTQ+, care au contacte de avocați aliați.

Introducere

Acesta este un ghid practic al tranziției juridice în România, adresat în principal persoanelor trans care trebuie să se reprezinte în instanță pentru a-și schimba actele. Poate fi, de asemenea, o resursă pentru profesioniștii care vor să reprezinte persoane trans în instanță sau pentru oricine vrea să studieze acest proces.

Scopul este înțelegerea procesului birocratic și opac care condiționează dreptul fundamental la recunoașterea identității. În acest sens, voi prezenta decursul tipic al procesului, situațiile care pot apărea și bunele practici. Este important de menționat că, deși descriu procedura așa cum funcționează în practică, aceasta rămâne o cale restrictivă și dificilă.

Am redactat ghidul în baza experienței mele și a altor persoane trans în instanță, dar și înainte și după proces, navigând birocrația.

„Dreptul la modificarea actelor de stare civilă este un element-cheie al recunoașterii juridice a identității de gen a unei persoane trans. Înscrierea modificărilor privind numele, CNP-ul și sexul în actele de stare civilă este mai mult decât o formalitate – este mijlocul prin care persoanele trans se pot bucura pe deplin de efectele juridice ale identității lor de gen.

— Persoane trans în România, 2014¹

Situația juridică din România

În România, singura cale de a schimba actele complet, numele, sexul² și CNP-ul este cea juridică. România recunoaște doar cele două sexe binare (masculin și feminin), deci nu este posibilă decât schimbarea de la unul la celălalt.

Mai există și posibilitatea schimbării numelui (fără sex și CNP) pe cale administrativă,³ care nu este acoperită în acest ghid. De cele mai multe ori nu se acceptă nume de „sex opus”, dar este posibilă alegerea unui nume neutru de gen. Nu este necesară și nici recomandată schimbarea întâi pe cale administrativă pentru a schimba apoi sexul și CNP-ul.

Pașii necesari tranziției legale se împart în trei etape: cea preliminară, adică obținerea documentelor necesare; procesul în sine; și etapa de după proces, în care persoana reclamantă pune în aplicare hotărârea judecătorească.

Pre-proces — etapa preliminară

Deși procesul este dificil, parcurgerea acestor etape este esențială pentru recunoașterea identității. Iată, pas cu pas, cum poți să obții rezultatul dorit.

De ce am nevoie?

Tranziția juridică nu este reglementată prin lege, decât prin menționarea posibilității de a „schimba sexul” în actele de stare civilă, în urma unei hotărâri judecătorești definitive.⁴ Nu există cerințe fixe, dar din procesele care au avut loc până acum s-a conturat o formă optimă a dosarului, care maximizează șansa de succes. Se poate câștiga procesul și deviind de la această formă. În lipsa cerințelor fixe, trebuie practic să convingi judecătorul că ești trans. Orice servește acest scop poate fi pus la dosar.

Domiciliu. Este o practică răspândită în comunitate de a-ți schimba domiciliul în București sau alt oraș mare înainte de proces, mutând locul de judecată acolo, deoarece instanțele sunt mai familiare cu cazuri de tranziție. Deși nu este necesar, poate reduce timpul de așteptare și spori șansele de succes. După terminarea procesului te poți întoarce la domiciliul vechi.

Ce implică schimbarea domiciliului? Trebuie să ai pe cineva care să te ia în spațiu și să te duci la SPCLEP⁵ ca să depui cererea.

Martori. Ai nevoie de minimum unul, mai bine doi. Pot fi aceiași și în declarația de notorietate și la instanță. Martorii trebuie trecuți cu datele din buletin.

Ce conține forma optimă:

• Raport psihiatric (diagnostic de disforie de gen sau echivalent)
• Raport endocrinologic (atestă că urmezi tratament hormonal, HRT)
• Raport psihologic — poate fi necesar pentru obținerea raportului psihiatric, nu e esențial
• Declarație de notorietate de la notar — cu 2–3 martori, atestă că te cunosc cu numele ales; alternativă la chematul martorilor în instanță, ușurează și grăbește procesul
• Dovezi de susținere a oricărei proceduri legate de tranziție (pot fi facturi, chitanțe)
• Poze cu tine prezentându-te feminin/masculin, preferabil într-o ipostază socială sau în public
• Adeverințe cu numele ales (pot fi de la locul de muncă sau de voluntariat)
• Profiluri de social media cu numele ales (capturi de ecran)
• Facturi cu numele ales

În rapoarte este recomandat să eviți menționarea altor afecțiuni psihologice sau medicale, în special ADHD sau autism, întrucât pot fi folosite împotriva ta în instanță. Poți cere explicit acest lucru. Rapoartele nu expiră și nu există obligația de a folosi unele recente, dar e bine să nu te bazezi pe unele foarte vechi, obținute cu mai mulți ani în urmă.

Dacă nu ai actele-cheie (primele două), e recomandat să încerci să le obții, dar dacă nu se poate atunci poți încerca și fără ele, asigurându-te că ai cât mai multe din restul.

Întrebări frecvente și mituri

De câți bani am nevoie? Taxa de timbru este 20 de lei, iar declarația de notorietate este în jur de 100–150 de lei. După proces, va mai costa în jur de 30 de lei eliberarea copiilor legalizate ale hotărârii. Acestea sunt singurele cheltuieli specifice procesului. Rapoartele psihiatrice și endocrinologice se pot obține și gratuit prin CNAS.⁶

Cât durează? Procesul în sine poate dura de la trei luni până la peste un an, iar birocrația de după, de la câteva săptămâni la câteva luni.

„Nu se pot schimba actele fără operații făcute.” Fals. Din 2021, hotărârea CEDO în cauza X și Y împotriva României⁷ stabilește că a condiționa schimbarea actelor de efectuarea operațiilor încalcă drepturile omului, iar de atunci cererile se aprobă și fără.

„Trebuie să fi început tranziția de mai mult timp pentru a începe procesul.” Fals. Odată ce ai minimul de acte necesare poți începe procesul. Poți și să adaugi acte la dosar mai târziu dacă le obții. Este irelevant de cât timp ai început tranziția.

„Nu sunt «de ajuns de trans» pentru a începe.” Dacă ai ce este necesar la dosar, ar trebui să câștigi procesul fie că „you pass” sau nu. Totodată, poate dura mai multe luni până să ajungi în instanță, iar tu poți cere judecata în lipsă, deci nu e nevoie să te duci fizic acolo.

„Martorii nu pot fi din familie.” Poți propune martori parte din familie, dar e recomandat să ai și alții din afara familiei. Judecătorul va decide pe care îi audiază.

Procesul

Procesul se poate desfășura oriunde în țară și procedura e aceeași. Instanța unde se judecă se stabilește după domiciliul tău, pârâții după locul nașterii.

La ce judecătorie depui. Cererea se judecă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul tău.⁸ Nu la cea de la locul nașterii și nu la tribunal, tribunalul e instanța de apel.

Ca să afli care e judecătoria ta, intră pe portal.just.ro, secțiunea Circumscripții și filtrează după județ, localitate sau cod poștal. Pentru aceeași adresă vei primi trei rânduri: judecătoria, tribunalul și curtea de apel.

Contează domiciliul din buletin, nu unde locuiești efectiv.⁹ Dacă vrei să te judeci în alt oraș, îți muți domiciliul, așa cum e descris la secțiunea De ce am nevoie?.

Dacă ai domiciliul în străinătate, cererea e de competența exclusivă a Judecătoriei Sectorului 1 București, indiferent unde te-ai născut sau unde ai avut ultimul domiciliu în țară.¹⁰

Pe cine chemi în judecată. Pârâtă este autoritatea administrației publice locale care a făcut înregistrarea, adică starea civilă de la locul unde te-ai născut, cea care ți-a întocmit actul de naștere. Dacă te-ai născut într-un oraș și ai domiciliul în altul, e normal ca dosarul să se judece într-un oraș și pârâții să fie din celălalt.

Ca să afli exact ce instituție este:

1. Uită-te pe certificatul tău de naștere — vezi ce autoritate l-a emis și din ce localitate.
2. Caută primăria acelei localități și serviciul ei de stare civilă. Lista serviciilor dintr-un județ se găsește de obicei pe site-ul direcției județene de evidență a persoanelor (caută DJEP plus numele județului).
3. Caută-le denumirea oficială completă și adresa sediului. Ele se trec în cerere, iar o denumire sau o adresă greșită înseamnă corespondență întoarsă și săptămâni pierdute.

Întreabă înainte să depui. O cerere depusă la instanța greșită se refuză, sau se transferă, iar una îndreptată împotriva instituției greșite se poate corecta, dar ambele te costă luni.

Pregătirea dosarului

Odată ce ai documentele necesare poți începe pregătirea dosarului. Redactează cererea de chemare în judecată conform modelului general. Bineînțeles, modelul trebuie adaptat la situația ta individuală.

Cererea, planșa fotografică și copiile documentelor doveditoare se vor printa în N + 1 exemplare, N reprezentând numărul de pârâți. De exemplu, dacă sunt 2, ca de obicei, se vor printa în 3 exemplare. Semnează cererile și certifică documentele conform cu originalul: scrie pe fiecare pagină conform cu originalul și semnează lângă. NU depune documente originale la dosar.

Planșa fotografică. Se poate face simplu în Word sau într-o alternativă: pune titlul Planșă fotografică și inserează pozele cu tine și capturile de ecran de pe social media.

Taxa de timbru. Înainte de depunerea dosarului trebuie plătită taxa de timbru de 20 de lei la localitatea de domiciliu. Poate fi plătită online pe ghiseul.ro, prin transfer bancar sau cu numerar la oficiile poștale ori la ghișeul instanței. Dovada plății trebuie inclusă în dosar într-un singur exemplar.

Trimiterea dosarului. Se poate depune direct la registratura judecătoriei (verifică programul înainte) sau trimite prin poștă de la orice oficiu poștal. Se poate depune și online, pe mailul instanței sau pe registratura.rejust.ro, ceea ce îți scutește printarea; instanța poate însă cere ulterior să trimiți actele și fizic. În cazul trimiterii online le poți semna desenând semnătura sau inserând una scanată de pe hârtie. Trimite documentele în format PDF.

Odată depus dosarul, durează în jur de o săptămână să fie înregistrat. După ce este înregistrat va apărea pe portal.just.ro la instanța de domiciliu, unde îl poți căuta cu numele din buletin la secțiunea dosare. Notează numărul dosarului, va fi de folos mai târziu.

Întâmpinări

Odată depus și înregistrat dosarul, pârâții au 25 de zile de când primesc dosarul prin poștă să depună întâmpinare (o întâmpinare de la fiecare).¹¹ În întâmpinare aceștia răspund cererii tale invocând argumente de fapt și de drept. Vei primi întâmpinările prin poștă la adresa specificată în cerere. NU uita să verifici cutia poștală.

Pârâții pot scrie orice în întâmpinare. Poți avea parte și de răspunsuri pozitive sau neutre, dar și negative, lipsite de sens și de demnitate, care deviază de la legislație și susțin poziții transfobe. Nu lăsa asta să te demoralizeze: ÎNTÂMPINARE ≠ VERDICT. O întâmpinare negativă nu înseamnă că ai pierdut procesul.

Răspuns la întâmpinare

Poți formula un răspuns la întâmpinarea unui pârât în termen de 10 zile de la primirea acesteia prin poștă.¹² Nu este obligatoriu, dar e recomandat în cazul întâmpinărilor negative. Un răspuns se adresează unei anume întâmpinări; nu e necesar să răspunzi la toate.

În răspuns soliciți respingerea excepțiilor și/sau apărărilor invocate de pârât ca neîntemeiate. Formulează răspunsul în baza modelului și trimite-l.

Posibile răspunsuri și demontarea lor

„Nu se pot schimba actele fără operații chirurgicale (SRS¹³).” Se respinge prin invocarea jurisprudenței CEDO, și anume cauza X și Y împotriva României:

În primul rând, putem constata faptul că pârâtul susține ideea că schimbarea actelor de stare civilă ar fi condiționată de efectuarea în prealabil a intervenției chirurgicale de afirmare a genului, fără însă a indica o dispoziție legală care ar reglementa o asemenea condiție. Pârâtul nici nu ar putea invoca o astfel de dispoziție întrucât aceasta nu există în legislație, iar dacă ar exista ar fi în mod evident neconstituțională.

În al doilea rând, prin enunțarea tezei potrivit căreia schimbarea actelor de stare civilă ar fi condiționată de efectuarea intervenției chirurgicale de afirmare a genului, pârâtul se raliază acelei opinii care existase și în practică anterior anului 2021, când instanțele judecătorești nu admiteau cererile de schimbare a actelor de stare civilă în cazul persoanelor care nu fuseseră supuse intervenției chirurgicale de afirmare a genului. Această teză este vădit contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului, reprezentând o încălcare a dreptului fundamental la viață privată reglementat de articolul 8 din Convenție. În acest sens s-a pronunțat deja Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X și Y împotriva României, în care CEDO a condamnat Statul Român pentru încălcarea dreptului la viață privată. Prin Hotărârea pronunțată în Cauza X și Y împotriva României, CEDO a statuat: „refuzul autorităților interne de a recunoaște din punct de vedere juridic conversia sexuală a reclamanților în absența unei intervenții chirurgicale de conversie sexuală a adus atingere în mod nejustificat dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private” (paragraful 167). Acest aspect l-am arătat deja și în cererea de chemare în judecată, însă pârâtul alege să susțină în întâmpinare abuzul practicat anterior anului 2021, acceptând chiar riscul unei noi condamnări împotriva României la CEDO.

Judecată în lipsă

Este recomandată cererea judecății în lipsă¹⁴ pentru a evita prezența în instanță, mai ales dacă nu ai experiență, întrucât poți ajunge într-o situație vulnerabilă în care să nu știi să te aperi pe loc. De asemenea, numele strigat va fi cel din buletin, iar folosirea numelui și genului tău corecte în timpul procesului depinde de judecător.

Termenul

Vei primi prin poștă citația cu data și ora la care va avea loc prima ședință a procesului (termen). Termenul este fixat de judecător la cel mult 60 de zile de când pârâtul a depus întâmpinare.¹⁵ Dacă ai solicitat judecata în lipsă, citația poate fi ignorată; nu e nevoie să te prezinți fizic. Dacă te duci fizic, asigură-te că ai la tine buletinul și documentele din dosar în original.

Decizia

După ce procesul intră în pronunțare (în multe cazuri pronunțarea e amânată la o altă dată), pe portal va apărea soluția pe scurt. Dacă e favorabilă, felicitări! Dacă nu, e cazul să te pregătești de apel.

Decizia întreagă va veni prin poștă la adresa menționată în cerere. De atunci (de la data de pe ștampila plicului) poate fi atacată cu apel timp de 30 de zile.¹⁶

Apelul

Termenul este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii,¹⁶ adică de la data de pe ștampila plicului, nu de la data pronunțării. Dacă îl scapi, hotărârea rămâne definitivă și procesul nu mai poate fi reluat.

Unde se depune. Apelul se depune la judecătoria care a dat hotărârea, nu la tribunal, deși tribunalul e cel care îl judecă.¹⁷ Depunerea la instanța greșită atrage nulitatea. Judecătoria adună dosarul și îl trimite ea mai departe.

Ce conține cererea. Datele tale, hotărârea pe care o ataci, motivele de fapt și de drept pentru care o consideri greșită, probele pe care te sprijini și semnătura.¹⁸ Motivele nu sunt opționale — un apel nemotivat se anulează. Se depun în același termen de 30 de zile, odată cu cererea sau separat.

Dacă cererea de apel are lipsuri, instanța îți cere să le îndrepți, tot în termenul de apel. Dacă a mai rămas prea puțin din el, președintele poate acorda cel mult 5 zile în plus.¹⁹ Nu te baza pe asta ca pe o prelungire.

Taxa de timbru pentru apel este de 20 de lei — 50% din taxa de la fond, dar nu mai puțin de 20 de lei.²⁰ Dovada plății se anexează la cerere.

Probe noi. În apel nu poți schimba ce ai cerut la fond și nu poți chema alți pârâți. Poți însă folosi probe pe care nu le-ai avut la prima instanță, cu condiția să le arăți în motivarea apelului.²¹ Dacă ai pierdut pentru că îți lipsea raportul psihiatric sau cel endocrinologic, iar între timp l-ai obținut, acolo îl pui.

Ce urmează. Pârâții primesc apelul și pot depune întâmpinare în 15 zile, iar tu poți răspunde la ea în 10 zile.²² Abia după ce expiră toate termenele, judecătoria trimite dosarul la tribunal.

Dacă nu îți permiți un avocat pentru apel, poți cere ajutor public judiciar.²³ Statul poate suporta onorariul de avocat, iar taxele judiciare pot fi scutite, reduse, eșalonate sau amânate. Se acordă în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni, raportat la salariul de bază minim brut pe țară: integral sub 25% din acesta și pe jumătate sub 50%. Poate fi acordat și în alte situații, când costurile procesului ar limita accesul efectiv la justiție. Cererea se depune în scris la instanță și este ea însăși scutită de taxă.

Apelul este teren mai tehnic decât fondul. Ghidul îți spune ce termene ai și ce nu ai voie să ratezi, dar dacă poți ajunge la un avocat prin asociațiile LGBTQ+ sau prin ajutor judiciar, apelul e momentul în care merită cel mai mult.

Post-proces

După ce decizia a devenit definitivă, începe procesul birocratic, responsabilitatea fiind a ta să te duci la instituții pentru a o pune în aplicare. Reacțiile instituțiilor sunt inegale și variază de la un loc la altul, de la profesionalism și competență până la exact opusul. Majoritatea nu au o procedură stabilită pentru „schimbarea de sex”. Unele, care poate au mai întâlnit astfel de cazuri, dau dovadă de înțelegere și caută o soluție; altele sunt ostile și dezinteresate.

Este important ca solicitările să fie în scris (cerere pe hârtie sau mail), pentru că vorbele și promisiunile angajaților nu înseamnă nimic sigur.

Cererile trebuie să explice precis situația și ceea ce se solicită și să fie anexate documentele relevante, precum hotărârea judecătorească. În cazul unui răspuns nefavorabil, este important să ceri să îl primești oficial în scris, nu oral, întrucât instituțiile au tendința să se eschiveze de la răspundere în comunicarea orală: astfel nu pot fi trase la răspundere pentru ceea ce spun.

Acest parcurs nu este nici el reglementat nicăieri, însă îl voi documenta din experiențele persoanelor ce au trecut prin el.

Copii legalizate

După ce au trecut cele 30 de zile și hotărârea a devenit definitivă, trebuie să faci cerere pentru a ți se elibera copii legalizate. În unele locuri este posibil să rețină copia legalizată, deci este o idee bună să ceri mai multe, minimum cinci.

Cererea poate fi depusă fizic la judecătorie, ori prin poștă, email sau pe registratura.rejust.ro. Este necesară achitarea taxei de timbru de 5 lei per copie, plus probabil o taxă de fotocopiere ce depinde de instanță (în afară de cazul în care trimiți sau depui tu copiile). Poți solicita ori ridicare personală, ori trimitere prin poștă. Vezi modelul de cerere.

Este o idee bună să scanezi hotărârea și să o ai disponibilă în permanență până la sfârșitul procesului birocratic. Poate fi de folos ca să explici neconcordanțele din acte în situații precum un control de poliție.

Pașii pentru schimbarea actelor

Ordinea contează, pentru că fiecare pas are nevoie de documentul obținut la cel dinainte: din hotărâre iese certificatul de naștere, din certificat iese buletinul, iar restul actelor se schimbă pe baza buletinului nou.

1. Certificatul de naștere, la starea civilă de la locul nașterii — aici primești și noul CNP.
2. Buletinul, la evidența populației de la domiciliu.
3. Pașaportul, permisul de conducere, diplomele — oricare, în orice ordine, după ce ai buletinul.
4. Restul: sănătate, muncă, bănci, furnizori.

Ai la dispoziție 15 zile de la schimbarea numelui, atribuirea noului CNP sau schimbarea sexului ca să ceri un act de identitate nou, iar depășirea termenului este contravenție.²⁴ Legea nu spune explicit de când curg cele 15 zile în cazul tranziției juridice — de la rămânerea definitivă a hotărârii sau de la eliberarea certificatului nou — așa că nu întârzia niciunul dintre primii doi pași.

1. Schimbarea certificatului de naștere

După ce ai copia legalizată a hotărârii trebuie să te duci la Starea Civilă ce ți-a emis certificatul de naștere pentru a-l schimba. Certificatul vechi îl vor prelua, deci fă-i o copie sau scanează-l înainte, pentru orice eventualitate.

Aici se operează mențiunea pe actul de naștere și ți se atribuie noul CNP. De asta pasul nu poate fi sărit și nu poate fi făcut în paralel cu celelalte: fără certificatul nou nu ai cu ce să te duci la evidența populației.

2. Schimbarea buletinului

După ce ai certificatul nou trebuie să mergi la Evidența Populației pentru a solicita buletinul nou. Ai nevoie de actele obișnuite pentru buletin plus hotărârea judecătorească. La momentul depunerii cererii, buletinul vechi va fi invalidat (tăiat).

Cererea se rezolvă în cel mult 30 de zile, termen pe care șeful serviciului îl poate prelungi cu maximum 15 zile.²⁵ În intervalul ăsta rămâi fără act de identitate valabil. Dacă ai nevoie de un act între timp, poți cere o carte de identitate provizorie.²⁶

Dacă nu ai venituri, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actului de identitate. Nu se dă automat, trebuie cerută.²⁷

3. Pașaportul

Odată ce decizia devine definitivă, pașaportul vechi nu mai este valabil. Poți solicita unul nou la orice serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor sau la orice consulat al României în străinătate, cu programare online prin portalul Ministerului Afacerilor Interne.

Până obții pașaportul nou nu îl poți folosi pe cel vechi, deci nu poți călători in afara țărilor UE/Schengen.

4. Permisul de conducere

Dacă ai permis de conducere, este necesar să-l schimbi după ce ai buletinul nou. Întâi trebuie să faci cerere pentru actualizarea CNP-ului și s-o trimiți la DRPCIV²⁸ — vezi modelul. După ce primești răspuns, atunci te poți programa pentru duplicat pe site-ul DRPCIV. Este necesară achitarea taxei de 89 de lei pentru permis.

5. Diplomele de studii

Schimbarea diplomelor de studii nu este obligatorie, dar te poate scăpa de nevoia de a te explica în caz că sunt cerute. Este necesar să faci cerere la liceul sau facultatea ce le-a emis. Vezi modelul de cerere pentru diploma de bacalaureat și adaptează-l pentru actele tale.

Sănătatea și munca

Cardul de sănătate și medicul de familie. Cardul național de asigurări de sănătate e legat de CNP, deci ai nevoie de unul nou; se cere la casa de asigurări de sănătate de care aparții, pe baza buletinului nou. Anunță și medicul de familie — listele se țin tot pe CNP, iar dacă nu se actualizează, asigurarea ta poate să nu apară în sistem exact când ai nevoie de ea.

Istoricul medical. Analizele, rețetele și dosarele de până acum sunt sub CNP-ul vechi.

Angajatorul. Îi dai copie după buletinul nou; el are obligația să actualizeze datele în registrul de evidență a salariaților și să încheie un act adițional la contractul de muncă, nu să facă un contract nou.

Casa de pensii. Contribuțiile de până acum sunt înregistrate pe CNP-ul vechi. Verifică dacă vechimea a fost corelată cu CNP-ul nou.

Actualizarea datelor

După ce ai obținut documentele noi, cel mai probabil va trebui să îți actualizezi datele la fiecare entitate de stat sau privată care le are pe cele vechi. Contractele pe care le-ai semnat cu datele vechi sunt în continuare valabile.

De exemplu: bănci, ANAF, furnizori de utilități, tot la ce te-ai înregistrat cu datele vechi. În caz că nu au o procedură pentru asta, le poți face o cerere asemenea celorlalte modele.

Glosar

Tranziția. Procesul de afirmare a identității de gen a persoanelor transgender în plan social, medical și/sau legal. Include, parțial sau total, acțiunile personale, medicale și juridice, aferente tranziției sociale, medicale sau juridice, care duc la recunoașterea identității de gen a persoanei de către societate.²⁹

Tranziția juridică / legală / schimbarea actelor. Componenta legală a tranziției, procesul de recunoaștere legală a identității de gen, prin schimbarea numelui, markerului de sex și implicit a CNP-ului în actele de identitate oficiale.

Transgender. Termen-umbrelă pentru persoanele care au o identitate de gen diferită de sexul atribuit la naștere, precum și pentru cele care doresc să-și prezinte identitatea de gen altfel decât genul atribuit la naștere. Termenul include acele persoane care simt necesitatea, preferă sau aleg, prin limbaj, termeni de adresare, îmbrăcăminte, accesorii, machiaj sau modificări corporale, să se prezinte diferit față de așteptările legate de rolul de gen atribuit lor la naștere.²⁹

Disforie de gen. Un termen clinic care descrie suferința psihologică sau disconfortul resimțit de o persoană din cauza neconcordanței dintre identitatea sa de gen și sexul atribuit la naștere. Diagnosticul este necesar pentru raportul psihiatric din dosar.

HRT. Hormone Replacement Therapy (tratament hormonal de substituție). Tratamentul medical urmat de multe persoane trans, atestat prin raportul endocrinologic.

Cisgender. Termen care se referă la toate persoanele care nu sunt transgender.

Transfobie. Un termen folosit pentru orice sentiment de dezgust, opinie negativă sau comportament bazat pe teamă irațională, ură sau alt sentiment negativ față de persoanele trans.

Reclamant / pârât. Reclamantul este persoana care începe procesul chemând în judecată pârâții. În procesul de tranziție juridică ai calitatea de reclamant, iar instituțiile chemate sunt pârâții.

Întâmpinarea. Actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.³⁰

În fapt. Starea de fapt, adică situația, împrejurarea, conjunctura circumstanțială din realitatea socială, faptică, situațională, ce reprezintă aspectul dedus judecății instanței, ca parte a obiectului acțiunii.

În drept. Starea de drept, adică reglementarea juridică aplicabilă unei situații de fapt.³¹

Sentință judecătorească. Prima hotărâre dintr-un proces civil se numește sentință; cea din cadrul apelului se numește decizie.³²

Apel. Calea legală de atac prin care o persoană nemulțumită de hotărârea judecătorească (sentința) solicită rejudecarea cauzei la o instanță superioară.

CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Instanța internațională a cărei jurisprudență (în special cazul X și Y împotriva României) este invocată.