---
title: "Tranziție juridică"
url: https://transgen.ro/ro/tranzitie-juridica
lang: ro
updated: 2026-09-09
author: "Elisa Ganea"
site: transgen.ro
---

# Tranziția juridică în România

*Ghid pentru justiție fără bariere — de Elisa Ganea*

## Disclaimer

Acest ghid este unul general și nu poate acoperi toate situațiile specifice unor cazuri
individuale. Neexistând legi clare, decizia depinde de bunăvoința judecătorului și există o
posibilitate mică, dar nu zero, ca ea să fie negativă chiar dacă dosarul este alcătuit
corespunzător și cu dovezi solide. În acel caz este necesar apelul. Dacă nu ataci o decizie
negativă, ea rămâne definitivă și există riscul ca procesul să nu mai poată fi reluat în viitor.
Cele mai multe cazuri de succes au fost în București și în alte orașe mari, dar procesul se poate
desfășura oriunde în țară, judecându-se acolo unde ai domiciliul.
> **În cazul în care apare o situație ce nu este acoperită de ghid, recomand apelarea la un
> expert.** Pentru a găsi un avocat care se ocupă de tranziția juridică, poți lua legătura cu
> asociațiile LGBTQ+, care au contacte de avocați aliați.

## Introducere

Acesta este un ghid practic al tranziției juridice în România, adresat în principal persoanelor
trans care trebuie să se reprezinte în instanță pentru a-și schimba actele. Poate fi, de
asemenea, o resursă pentru profesioniștii care vor să reprezinte persoane trans în instanță sau
pentru oricine vrea să studieze acest proces.

Scopul este înțelegerea procesului birocratic și opac care condiționează dreptul fundamental la
recunoașterea identității. În acest sens, voi prezenta decursul tipic al procesului, situațiile
care pot apărea și bunele practici. Este important de menționat că, deși descriu procedura așa
cum funcționează în practică, aceasta rămâne o cale **restrictivă** și **dificilă**.

Am redactat ghidul în baza experienței mele și a altor persoane trans în instanță, dar și
înainte și după proces, navigând birocrația.

> „Dreptul la modificarea actelor de stare civilă este un element-cheie al recunoașterii
> juridice a identității de gen a unei persoane trans. Înscrierea modificărilor privind numele,
> CNP-ul și sexul în actele de stare civilă este mai mult decât o formalitate – este mijlocul
> prin care persoanele trans se pot bucura pe deplin de efectele juridice ale identității lor de
> gen.
>
> — *Persoane trans în România*, 2014[^persoanetrans]

[^persoanetrans]: [*Persoane trans în România*](https://transinromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/Recunoasterea-juridica-a-identitatii-de-gen-a-persoanelor-trans-in-Romania-page-by-page.pdf), pag. 21–22.

## Situația juridică din România

În România, singura cale de a schimba actele complet,  numele, sexul[^sex] și CNP-ul  este cea
juridică. România recunoaște doar cele două sexe binare (masculin și feminin), deci nu este
posibilă decât schimbarea de la unul la celălalt.

[^sex]: În actele de identitate românești este menționat „sexul”, nu genul, însă sexul este o noțiune biologică, iar în realitate actele indică genul.

Mai există și posibilitatea schimbării numelui (fără sex și CNP) pe cale administrativă,[^administrativ] care nu este acoperită în acest ghid. De cele
mai multe ori nu se acceptă nume de „sex opus”, dar este posibilă alegerea unui nume neutru de
gen. Nu este necesară și nici recomandată schimbarea întâi pe cale administrativă pentru a
schimba apoi sexul și CNP-ul.

[^administrativ]: Art. 41 din Legea nr. 105/2022.

Pașii necesari tranziției legale se împart în trei etape: cea preliminară, adică obținerea
documentelor necesare; procesul în sine; și etapa de după proces, în care persoana reclamantă
pune în aplicare hotărârea judecătorească.

## Pre-proces — etapa preliminară

Deși procesul este dificil, **parcurgerea acestor etape este esențială** pentru recunoașterea
identității. Iată, pas cu pas, cum poți să obții rezultatul dorit.

### De ce am nevoie?

**Tranziția juridică** nu este reglementată prin lege, decât prin menționarea posibilității de a
„schimba sexul” în actele de stare civilă, în urma unei hotărâri judecătorești definitive.[^mentiune] Nu
există cerințe fixe, dar din procesele care au avut loc până acum s-a conturat o formă optimă a
dosarului, care maximizează șansa de succes. Se poate câștiga procesul și deviind de la această
formă. În lipsa cerințelor fixe, trebuie practic să
convingi judecătorul că ești trans. Orice servește acest scop poate fi pus la dosar.

[^mentiune]: Art. 43 lit. i) din Legea nr. 119/1996.

**Domiciliu.** Este o practică răspândită în comunitate de a-ți schimba domiciliul în București
sau alt oraș mare înainte de proces, mutând locul de judecată acolo, deoarece instanțele sunt
mai familiare cu cazuri de tranziție. Deși nu este necesar, poate reduce timpul de așteptare și
spori șansele de succes. După terminarea procesului te poți întoarce la domiciliul vechi.

**Ce implică schimbarea domiciliului?** Trebuie să ai pe cineva care să te ia în spațiu și să te
duci la SPCLEP[^spclep] ca să depui cererea.

[^spclep]: Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor — instituția unde se fac buletinele.

**Martori.** Ai nevoie de minimum unul, mai bine doi. Pot fi aceiași și în declarația de
notorietate și la instanță. Martorii trebuie trecuți cu datele din buletin.

Ce conține forma optimă:

- **Raport psihiatric** (diagnostic de disforie de gen sau echivalent)
- **Raport endocrinologic** (atestă că urmezi tratament hormonal, HRT)
- Raport psihologic — poate fi necesar pentru obținerea raportului psihiatric, nu e esențial
- Declarație de notorietate de la notar — cu 2–3 martori, atestă că te cunosc cu numele ales;
  alternativă la chematul martorilor în instanță, ușurează și grăbește procesul
- Dovezi de susținere a oricărei proceduri legate de tranziție (pot fi facturi, chitanțe)
- Poze cu tine prezentându-te feminin/masculin, preferabil într-o ipostază socială sau în public
- Adeverințe cu numele ales (pot fi de la locul de muncă sau de voluntariat)
- Profiluri de social media cu numele ales (capturi de ecran)
- Facturi cu numele ales

În rapoarte **este recomandat să eviți menționarea altor afecțiuni psihologice sau medicale**,
în special ADHD sau autism, întrucât pot fi folosite împotriva ta în instanță. Poți cere explicit
acest lucru. Rapoartele nu expiră și nu există obligația de a folosi unele recente, dar e bine să
nu te bazezi pe unele foarte vechi, obținute cu mai mulți ani în urmă.

Dacă nu ai actele-cheie (primele două), e recomandat să încerci să le obții, dar dacă nu se poate
atunci poți încerca și fără ele, asigurându-te că ai cât mai multe din restul.

### Întrebări frecvente și mituri

**De câți bani am nevoie?** Taxa de timbru este 20 de lei, iar declarația de notorietate este în
jur de 100–150 de lei. După proces, va mai costa în jur de 30 de lei eliberarea copiilor
legalizate ale hotărârii. Acestea sunt singurele cheltuieli specifice procesului. Rapoartele
psihiatrice și endocrinologice se pot obține și gratuit prin CNAS.[^cnas]

[^cnas]: Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

**Cât durează?** Procesul în sine poate dura de la trei luni până la peste un an, iar birocrația
de după, de la câteva săptămâni la câteva luni.

**„Nu se pot schimba actele fără operații făcute.”** Fals. Din 2021, hotărârea CEDO în cauza
*X și Y împotriva României*[^cedo] stabilește că a condiționa schimbarea actelor de efectuarea
operațiilor încalcă drepturile omului, iar de atunci cererile se aprobă și fără.

[^cedo]: [Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Secția a patra, cauza *X și Y împotriva României*](https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/X-si-Y-impotriva-Romaniei.pdf).

**„Trebuie să fi început tranziția de mai mult timp pentru a începe procesul.”** Fals. Odată ce
ai minimul de acte necesare poți începe procesul. Poți și să adaugi acte la dosar mai târziu dacă
le obții. Este irelevant de cât timp ai început tranziția.

**„Nu sunt «de ajuns de trans» pentru a începe.”** Dacă ai ce este necesar la dosar, ar trebui să
câștigi procesul fie că „you pass” sau nu. Totodată, poate dura mai multe luni până să ajungi în
instanță, iar tu poți cere judecata în lipsă, deci nu e nevoie să te duci fizic acolo.

**„Martorii nu pot fi din familie.”** Poți propune martori parte din familie, dar e recomandat să
ai și alții din afara familiei. Judecătorul va decide pe care îi audiază.

## Procesul



Procesul se poate desfășura oriunde în țară și procedura e aceeași. **Instanța unde se judecă se stabilește după domiciliul tău, pârâții după locul nașterii.**

**La ce judecătorie depui.** Cererea se judecă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află
domiciliul tău.[^competenta] Nu la cea de la locul nașterii și nu la tribunal, tribunalul e
instanța de apel.

[^competenta]: Art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Ca să afli care e judecătoria ta, intră pe
[portal.just.ro, secțiunea Circumscripții](https://portal.just.ro/SitePages/Circumscriptii.aspx) și
filtrează după județ, localitate sau cod poștal. Pentru aceeași adresă vei primi trei rânduri:
judecătoria, tribunalul și curtea de apel. 

Contează **domiciliul din buletin**, nu unde locuiești efectiv.[^iccj] Dacă vrei să te judeci în alt oraș, îți muți domiciliul, așa cum e descris la
secțiunea *De ce am nevoie?*.

[^iccj]: Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia nr. 1453/2016, dată în regulator de competență.

Dacă ai domiciliul în străinătate, cererea e de competența exclusivă a
**Judecătoriei Sectorului 1 București**, indiferent unde te-ai născut sau unde ai avut ultimul
domiciliu în țară.[^strainatate]

[^strainatate]: Art. 57 alin. (3) din Legea nr. 119/1996.

**Pe cine chemi în judecată.** Pârâtă este autoritatea administrației publice locale **care a făcut
înregistrarea**, adică starea civilă de la locul unde te-ai născut, cea care ți-a întocmit actul de
naștere. Dacă te-ai născut într-un oraș și ai domiciliul în altul, e normal ca dosarul să se judece
într-un oraș și pârâții să fie din celălalt.

Ca să afli exact ce instituție este:

1. Uită-te pe **certificatul tău de naștere** — vezi ce autoritate l-a emis și din ce localitate.
2. Caută primăria acelei localități și serviciul ei de stare civilă. Lista serviciilor dintr-un
   județ se găsește de obicei pe site-ul direcției județene de evidență a persoanelor (caută *DJEP*
   plus numele județului).
3. Caută-le **denumirea oficială completă și adresa sediului**. Ele se trec
   în cerere, iar o denumire sau o adresă greșită înseamnă corespondență întoarsă și săptămâni
   pierdute.


> **Întreabă înainte să depui.** O cerere depusă la instanța greșită se refuză, sau se transferă, iar una îndreptată
> împotriva instituției greșite se poate corecta, dar ambele te costă luni.

### Pregătirea dosarului

Odată ce ai documentele necesare poți începe pregătirea dosarului. Redactează cererea de chemare
în judecată conform [modelului general](https://transgen.ro/ro/documente/model-chemare-in-judecata). Bineînțeles, modelul trebuie adaptat la situația ta
individuală.

Cererea, planșa fotografică și copiile documentelor doveditoare se vor printa în N + 1
exemplare, N reprezentând numărul de pârâți. De exemplu, dacă sunt 2, ca de obicei, se vor printa
în 3 exemplare. Semnează cererile și certifică documentele conform cu originalul: scrie pe
fiecare pagină *conform cu originalul* și semnează lângă. **NU depune documente originale** la
dosar.

**Planșa fotografică.** Se poate face simplu în Word sau într-o alternativă: pune titlul *Planșă
fotografică* și inserează pozele cu tine și capturile de ecran de pe social media.

**Taxa de timbru.** Înainte de depunerea dosarului trebuie plătită taxa de timbru de **20 de
lei** la localitatea de domiciliu. Poate fi plătită online pe [ghiseul.ro](https://ghiseul.ro),
prin transfer bancar sau cu numerar la oficiile poștale ori la ghișeul instanței. Dovada plății
trebuie inclusă în dosar într-un singur exemplar.

**Trimiterea dosarului.** Se poate depune direct la registratura judecătoriei (verifică programul
înainte) sau trimite prin poștă de la orice oficiu poștal. Se poate depune și online, pe mailul
instanței sau pe [registratura.rejust.ro](https://registratura.rejust.ro/), ceea ce îți scutește
printarea; instanța poate însă cere ulterior să trimiți actele și fizic. În cazul trimiterii
online le poți semna desenând semnătura sau inserând una scanată de pe hârtie. Trimite
documentele în format **PDF**.

Odată depus dosarul, durează în jur de o săptămână să fie înregistrat. După ce este înregistrat va
apărea pe [portal.just.ro](https://portal.just.ro) la instanța de domiciliu, unde îl poți căuta cu
numele din buletin la secțiunea dosare. Notează numărul dosarului, va fi de folos mai târziu.

### Întâmpinări

Odată depus și înregistrat dosarul, pârâții au 25 de zile de când primesc dosarul prin poștă să
depună întâmpinare (o întâmpinare de la fiecare).[^intampinare25] În întâmpinare aceștia răspund cererii tale
invocând argumente de fapt și de drept. Vei primi întâmpinările prin poștă la adresa specificată
în cerere. **NU uita să verifici cutia poștală.**

[^intampinare25]: Art. 201 alin. (1) C. proc. civ.

Pârâții pot scrie orice în întâmpinare. Poți avea parte și de răspunsuri pozitive sau neutre, dar
și negative, lipsite de sens și de demnitate, care deviază de la legislație și susțin poziții
transfobe. Nu lăsa asta să te demoralizeze: **ÎNTÂMPINARE ≠ VERDICT**. O întâmpinare negativă nu
înseamnă că ai pierdut procesul.

#### Răspuns la întâmpinare

Poți formula un **răspuns la întâmpinarea** unui pârât în termen de 10 zile de la primirea
acesteia prin poștă.[^raspuns10] Nu este obligatoriu, dar e recomandat în cazul întâmpinărilor negative. Un
răspuns se adresează unei anume întâmpinări; nu e necesar să răspunzi la toate.

[^raspuns10]: Art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

În răspuns soliciți respingerea excepțiilor și/sau apărărilor invocate de pârât ca neîntemeiate.
Formulează răspunsul în baza [modelului](https://transgen.ro/ro/documente/model-raspuns-la-intampinare) și trimite-l.

#### Posibile răspunsuri și demontarea lor

**„Nu se pot schimba actele fără operații chirurgicale (SRS[^srs]).”** Se respinge prin invocarea
jurisprudenței CEDO, și anume *cauza X și Y împotriva României*:

[^srs]: Din engleză: *Sexual Reassignment Surgery* — operație de confirmare a genului.

> În primul rând, putem constata faptul că pârâtul susține ideea că schimbarea actelor de stare
> civilă ar fi condiționată de efectuarea în prealabil a intervenției chirurgicale de afirmare a
> genului, fără însă a indica o dispoziție legală care ar reglementa o asemenea condiție. Pârâtul
> nici nu ar putea invoca o astfel de dispoziție întrucât aceasta nu există în legislație, iar
> dacă ar exista ar fi în mod evident neconstituțională.
>
> În al doilea rând, prin enunțarea tezei potrivit căreia schimbarea actelor de stare civilă ar fi
> condiționată de efectuarea intervenției chirurgicale de afirmare a genului, pârâtul se raliază
> acelei opinii care existase și în practică anterior anului 2021, când instanțele judecătorești
> nu admiteau cererile de schimbare a actelor de stare civilă în cazul persoanelor care nu
> fuseseră supuse intervenției chirurgicale de afirmare a genului. Această teză este vădit
> contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului, reprezentând o încălcare a dreptului
> fundamental la viață privată reglementat de articolul 8 din Convenție. În acest sens s-a
> pronunțat deja Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X și Y împotriva României, în care
> CEDO a condamnat Statul Român pentru încălcarea dreptului la viață privată. Prin Hotărârea
> pronunțată în Cauza X și Y împotriva României, CEDO a statuat: „refuzul autorităților interne de
> a recunoaște din punct de vedere juridic conversia sexuală a reclamanților în absența unei
> intervenții chirurgicale de conversie sexuală a adus atingere în mod nejustificat dreptului
> reclamanților la respectarea vieții lor private” (paragraful 167). Acest aspect l-am arătat deja
> și în cererea de chemare în judecată, însă pârâtul alege să susțină în întâmpinare abuzul
> practicat anterior anului 2021, acceptând chiar riscul unei noi condamnări împotriva României la
> CEDO.

### Judecată în lipsă

Este recomandată cererea **judecății în lipsă**[^lipsa] pentru a evita prezența în instanță, mai ales
dacă nu ai experiență, întrucât poți ajunge într-o situație vulnerabilă în care să nu știi să te
aperi pe loc. De asemenea, numele strigat va fi cel din buletin, iar folosirea numelui și genului
tău corecte în timpul procesului depinde de judecător.

[^lipsa]: Art. 411 C. proc. civ.

### Termenul

Vei primi prin poștă citația cu data și ora la care va avea loc prima ședință a procesului
(termen). Termenul este fixat de judecător la cel mult 60 de zile de când pârâtul a depus
întâmpinare.[^termen60] Dacă ai solicitat judecata în lipsă, citația poate fi ignorată; nu e nevoie să te
prezinți fizic. Dacă te duci fizic, asigură-te că ai la tine buletinul și documentele din dosar în
original.

[^termen60]: Art. 201 alin. (3) C. proc. civ.

### Decizia

După ce procesul intră în pronunțare (în multe cazuri pronunțarea e amânată la o altă dată), pe
portal va apărea soluția pe scurt. Dacă e favorabilă, felicitări! Dacă nu, e cazul să te
pregătești de apel.

Decizia întreagă va veni prin poștă la adresa menționată în cerere. De atunci (de la data de pe
ștampila plicului) poate fi atacată cu apel timp de 30 de zile.[^apel30]

[^apel30]: Art. 468 alin. (1) C. proc. civ.

### Apelul

**Termenul este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii**,[^apel30] adică de la
data de pe ștampila plicului, nu de la data pronunțării. Dacă îl scapi, hotărârea rămâne
definitivă și procesul nu mai poate fi reluat.

**Unde se depune.** Apelul se depune la **judecătoria care a dat hotărârea**, nu la tribunal, deși
tribunalul e cel care îl judecă.[^undeapel] Depunerea la instanța greșită atrage nulitatea.
Judecătoria adună dosarul și îl trimite ea mai departe.

[^undeapel]: Art. 471 alin. (1) C. proc. civ. pentru locul depunerii, sub sancțiunea nulității; art. 95 C. proc. civ. pentru competența tribunalului de a judeca apelul.

**Ce conține cererea.** Datele tale, hotărârea pe care o ataci, **motivele de fapt și de drept**
pentru care o consideri greșită, probele pe care te sprijini și semnătura.[^cerereapel]
Motivele nu sunt opționale — un apel nemotivat se anulează. Se depun în același termen de 30 de
zile, odată cu cererea sau separat.

[^cerereapel]: Art. 470 C. proc. civ.

> Dacă cererea de apel are lipsuri, instanța îți cere să le îndrepți, tot în termenul de apel.
> Dacă a mai rămas prea puțin din el, președintele poate acorda cel mult 5 zile în plus.[^regularizare]
> Nu te baza pe asta ca pe o prelungire.

[^regularizare]: Art. 471 alin. (3) C. proc. civ.

**Taxa de timbru** pentru apel este de **20 de lei** — 50% din taxa de la fond, dar nu mai puțin de
20 de lei.[^timbruapel] Dovada plății se anexează la cerere.

[^timbruapel]: Art. 23 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

**Probe noi.** În apel nu poți schimba ce ai cerut la fond și nu poți chema alți pârâți. Poți însă
folosi **probe pe care nu le-ai avut la prima instanță, cu condiția să le arăți în motivarea
apelului**.[^probenoi] Dacă ai pierdut pentru că îți lipsea raportul psihiatric sau cel
endocrinologic, iar între timp l-ai obținut, acolo îl pui.

[^probenoi]: Art. 478 alin. (2) C. proc. civ.

**Ce urmează.** Pârâții primesc apelul și pot depune întâmpinare în 15 zile, iar tu poți răspunde
la ea în 10 zile.[^termeneapel] Abia după ce expiră toate termenele, judecătoria trimite dosarul la
tribunal.

[^termeneapel]: Art. 471 alin. (5) și (6) C. proc. civ.

**Dacă nu îți permiți un avocat pentru apel**, poți cere **ajutor public judiciar**.[^ajutor]
Statul poate suporta onorariul de avocat, iar taxele judiciare pot fi scutite, reduse, eșalonate
sau amânate. Se acordă în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două
luni, raportat la salariul de bază minim brut pe țară: integral sub 25% din acesta și pe jumătate
sub 50%. Poate fi acordat și în alte situații, când costurile procesului ar limita accesul efectiv
la justiție. Cererea se depune în scris la instanță și este ea însăși scutită de taxă.

[^ajutor]: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

> **Apelul este teren mai tehnic decât fondul.** Ghidul îți spune ce termene ai și ce nu ai voie să
 ratezi, dar dacă poți ajunge la un avocat prin asociațiile LGBTQ+ sau prin ajutor  judiciar, apelul e momentul în care merită cel mai mult.

## Post-proces

După ce decizia a devenit definitivă, începe procesul birocratic, responsabilitatea fiind a ta să
te duci la instituții pentru a o pune în aplicare. Reacțiile instituțiilor sunt inegale și
variază de la un loc la altul, de la profesionalism și competență până la exact opusul.
Majoritatea nu au o procedură stabilită pentru „schimbarea de sex”. Unele, care poate au mai
întâlnit astfel de cazuri, dau dovadă de înțelegere și caută o soluție; altele sunt ostile și
dezinteresate. 

> **Este important ca solicitările să fie în scris** (cerere pe hârtie sau mail), pentru că
> vorbele și promisiunile angajaților nu înseamnă nimic sigur.

Cererile trebuie să explice precis situația și ceea ce se solicită și să fie anexate documentele
relevante, precum hotărârea judecătorească. În cazul unui răspuns nefavorabil, este important să
ceri să îl primești oficial în scris, nu oral, întrucât instituțiile au tendința să se eschiveze
de la răspundere în comunicarea orală: astfel nu pot fi trase la răspundere pentru ceea ce spun.

Acest parcurs nu este nici el reglementat nicăieri, însă îl voi documenta din experiențele
persoanelor ce au trecut prin el.

### Copii legalizate

După ce au trecut cele 30 de zile și hotărârea a devenit definitivă, trebuie să faci cerere pentru
a ți se elibera copii legalizate. În unele locuri este posibil să rețină copia legalizată, deci
este o idee bună să ceri mai multe, minimum cinci.

Cererea poate fi depusă fizic la judecătorie, ori prin poștă, email sau pe
[registratura.rejust.ro](https://registratura.rejust.ro/eliberare-copie-legalizata-a-unei-hotarari-judecatoresti).
Este necesară achitarea taxei de timbru de 5 lei per copie, plus probabil o taxă de fotocopiere ce
depinde de instanță (în afară de cazul în care trimiți sau depui tu copiile). Poți solicita ori
ridicare personală, ori trimitere prin poștă.
[Vezi modelul de cerere](https://transgen.ro/ro/documente/model-cerere-legalizare).

Este o idee bună să scanezi hotărârea și să o ai disponibilă în permanență până la sfârșitul
procesului birocratic. Poate fi de folos ca să explici neconcordanțele din acte în situații
precum un control de poliție.

### Pașii pentru schimbarea actelor

Ordinea contează, pentru că fiecare pas are nevoie de documentul obținut la cel dinainte: din
hotărâre iese certificatul de naștere, din certificat iese buletinul, iar restul actelor se schimbă
pe baza buletinului nou.

1. Certificatul de naștere, la starea civilă de la locul nașterii — aici primești și noul CNP.
2. Buletinul, la evidența populației de la domiciliu.
3. Pașaportul, permisul de conducere, diplomele — oricare, în orice ordine, după ce ai buletinul.
4. Restul: sănătate, muncă, bănci, furnizori.

**Ai la dispoziție 15 zile** de la schimbarea numelui, atribuirea noului CNP sau schimbarea sexului
ca să ceri un act de identitate nou, iar depășirea termenului este contravenție.[^termen15] Legea nu
spune explicit de când curg cele 15 zile în cazul tranziției juridice — de la rămânerea definitivă a
hotărârii sau de la eliberarea certificatului nou — așa că nu întârzia niciunul dintre primii doi
pași.

[^termen15]: Art. 19 alin. (1) lit. b), e) și i), coroborat cu alin. (2), din OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Litera i) acoperă expres „cazul schimbării sexului”. Sancțiunea e la art. 43 lit. b) din aceeași ordonanță; cuantumul amenzii se actualizează prin lege, deci verifică-l la zi dacă ajungi în situația asta.

#### 1. Schimbarea certificatului de naștere

După ce ai copia legalizată a hotărârii trebuie să te duci la **Starea Civilă** ce ți-a emis
certificatul de naștere pentru a-l schimba. **Certificatul vechi îl vor prelua**, deci fă-i o copie
sau scanează-l înainte, pentru orice eventualitate.

Aici se operează mențiunea pe actul de naștere și ți se atribuie **noul CNP**. De asta pasul nu poate
fi sărit și nu poate fi făcut în paralel cu celelalte: fără certificatul nou nu ai cu ce să te duci
la evidența populației.

#### 2. Schimbarea buletinului

După ce ai certificatul nou trebuie să mergi la **Evidența Populației** pentru a solicita buletinul
nou. Ai nevoie de actele obișnuite pentru buletin plus **hotărârea judecătorească**. La momentul
depunerii cererii, buletinul vechi va fi invalidat (tăiat).

Cererea se rezolvă în cel mult 30 de zile, termen pe care șeful serviciului îl poate prelungi cu
maximum 15 zile.[^termen30] În intervalul ăsta rămâi fără act de identitate valabil. Dacă ai nevoie de un
act între timp, poți cere o **carte de identitate provizorie**.[^provizorie]

[^termen30]: Art. 14 alin. (8) din OUG nr. 97/2005.

[^provizorie]: Art. 20 din OUG nr. 97/2005. Valabilitatea o stabilește serviciul, între 30 de zile și un an.

Dacă nu ai venituri, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor **poate acorda
scutire** de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actului de identitate. Nu se dă
automat, trebuie cerută.[^scutire]

[^scutire]: Art. 41 alin. (2) din OUG nr. 97/2005, care prevede scutirea pentru persoanele cu handicap și pentru cele fără venituri.

#### 3. Pașaportul

Odată ce decizia devine definitivă, pașaportul vechi nu mai este valabil. Poți solicita unul nou la
orice serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor sau la orice consulat al României în străinătate, cu programare online prin portalul Ministerului Afacerilor Interne.

Până obții pașaportul nou nu îl poți folosi pe cel vechi, deci nu poți călători in afara țărilor UE/Schengen.

#### 4. Permisul de conducere

Dacă ai permis de conducere, este necesar să-l schimbi după ce ai buletinul nou. Întâi trebuie să
faci cerere pentru actualizarea CNP-ului și s-o trimiți la DRPCIV[^drpciv] —
[vezi modelul](https://transgen.ro/ro/documente/model-cerere-cnp-drpciv). După ce primești răspuns, atunci te poți
programa pentru duplicat pe site-ul DRPCIV. Este necesară achitarea taxei de 89 de lei pentru
permis.

[^drpciv]: Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

#### 5. Diplomele de studii

Schimbarea diplomelor de studii nu este obligatorie, dar te poate scăpa de nevoia de a te explica
în caz că sunt cerute. Este necesar să faci cerere la liceul sau facultatea ce le-a emis. Vezi
[modelul de cerere](https://transgen.ro/ro/documente/model-cerere-bacalaureat) pentru diploma de bacalaureat și
adaptează-l pentru actele tale.

### Sănătatea și munca


**Cardul de sănătate și medicul de familie.** Cardul național de asigurări de sănătate e legat de
CNP, deci ai nevoie de unul nou; se cere la casa de asigurări de sănătate de care aparții, pe baza
buletinului nou. Anunță și medicul de familie — listele se țin tot pe CNP, iar dacă nu se
actualizează, asigurarea ta poate să nu apară în sistem exact când ai nevoie de ea.

**Istoricul medical.** Analizele, rețetele și dosarele de până acum sunt sub CNP-ul vechi.

**Angajatorul.** Îi dai copie după buletinul nou; el are obligația să actualizeze datele în registrul
de evidență a salariaților și să încheie un act adițional la contractul de muncă, nu să facă un contract nou.


**Casa de pensii.** Contribuțiile de până acum sunt înregistrate pe CNP-ul vechi. Verifică dacă vechimea a fost corelată cu CNP-ul nou.

### Actualizarea datelor

După ce ai obținut documentele noi, cel mai probabil va trebui să îți actualizezi datele la fiecare
entitate de stat sau privată care le are pe cele vechi. Contractele pe care le-ai semnat cu
datele vechi sunt în continuare valabile.

De exemplu: bănci, ANAF, furnizori de utilități, tot la ce te-ai înregistrat cu datele vechi. În
caz că nu au o procedură pentru asta, le poți face o cerere asemenea celorlalte modele.

## Glosar

**Tranziția.** Procesul de afirmare a identității de gen a persoanelor transgender în plan social,
medical și/sau legal. Include, parțial sau total, acțiunile personale, medicale și juridice, aferente
tranziției sociale, medicale sau juridice, care duc la recunoașterea identității de gen a persoanei
de către societate.[^definitii]

[^definitii]: [Definiții — Trans în România](https://transinromania.ro/definitii/).

**Tranziția juridică / legală / schimbarea actelor.** Componenta legală a tranziției, procesul de
recunoaștere legală a identității de gen, prin schimbarea numelui, markerului de sex și implicit a
CNP-ului în actele de identitate oficiale.

**Transgender.** Termen-umbrelă pentru persoanele care au o identitate de gen diferită de sexul
atribuit la naștere, precum și pentru cele care doresc să-și prezinte identitatea de gen altfel
decât genul atribuit la naștere. Termenul include acele persoane care simt necesitatea,
preferă sau aleg, prin limbaj, termeni de adresare, îmbrăcăminte, accesorii, machiaj sau modificări
corporale, să se prezinte diferit față de așteptările legate de rolul de gen atribuit lor la naștere.[^definitii]

**Disforie de gen.** Un termen clinic care descrie suferința psihologică sau disconfortul resimțit de
o persoană din cauza neconcordanței dintre identitatea sa de gen și sexul atribuit la naștere.
Diagnosticul este necesar pentru raportul psihiatric din dosar.

**HRT.** *Hormone Replacement Therapy* (tratament hormonal de substituție). Tratamentul medical urmat
de multe persoane trans, atestat prin raportul endocrinologic.

**Cisgender.** Termen care se referă la toate persoanele care nu sunt transgender.

**Transfobie.** Un termen folosit pentru orice sentiment de dezgust, opinie negativă sau comportament
bazat pe teamă irațională, ură sau alt sentiment negativ față de persoanele trans.

**Reclamant / pârât.** Reclamantul este persoana care începe procesul chemând în judecată pârâții. În
procesul de tranziție juridică ai calitatea de reclamant, iar instituțiile chemate sunt pârâții.

**Întâmpinarea.** Actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea
de chemare în judecată.[^intampinaredef]

[^intampinaredef]: Art. 205 C. proc. civ.

**În fapt.** Starea de fapt, adică situația, împrejurarea, conjunctura circumstanțială din realitatea
socială, faptică, situațională, ce reprezintă aspectul dedus judecății instanței, ca parte a
obiectului acțiunii.

**În drept.** Starea de drept, adică reglementarea juridică aplicabilă unei situații de fapt.[^indrept]

[^indrept]: [„Stare de drept” — Răspunsuri Avocatnet.ro](https://web.archive.org/web/20250819171126/https://www.avocatnet.ro/forum/discutie_160270/stare-de-drept.html).

**Sentință judecătorească.** Prima hotărâre dintr-un proces civil se numește sentință; cea din cadrul
apelului se numește decizie.[^sentinta]

[^sentinta]: Art. 424 C. proc. civ.

**Apel.** Calea legală de atac prin care o persoană nemulțumită de hotărârea judecătorească (sentința)
solicită rejudecarea cauzei la o instanță superioară.

**CEDO.** Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Instanța internațională a cărei jurisprudență (în
special cazul *X și Y împotriva României*) este invocată.